Maramuresulul este unul dintre cele mai frumoase judete din tara, deoarece desi au lumea inca este tehnlogizata la maxim, pluata si afectata la orice pas de schimbarile si fluctuatiile vremii, orasele principale si orasele limitrofe ale judetului au ramas intr-o incontestabila nealterare a zonei. De aceea prima data cand ajungi intr-un oras ca Viseu de Sus sau Borsa ramai impresionat de peisaj este putin spus. In spiritul promovarii turistice si a vechiului si de demult va recomandam urmtoarele atractii sau obiective turistice cu care Maramuresul se mandreste.

Atracţii turistice

• Complexe muzeale din Maramureş
  • Muzeul de Etnografie Sighetu Marmaţiei
  • Muzeul de Etnografie şi Artă Populară Baia Mare
  • Centrul artistic Baia Mare - Muzeul de Artă
  • Muzeul Florean
  • Muzeul de Mineralogie Baia Mare
  • Muzeul Memorial Sighetu Marmaţiei
  • Muzeul Judeţean de Istorie şi Arheologie Baia Mare
• Monumente de arhitectura şi artă populară din Maramureş
  • Centrul istoric Baia Mare
  • Centrul istoric Sighetu Marmaţiei
  • Turnul Ştefan
  • Biserici de lemn din Maramureş
  • Biserici de lemn din Lăpuş
  • Biserici de lemn din Chioar
  • Cimitirul Vesel din Săpânţa
• Aşezăminte monahale din Maramureş
  • Mănăstirea Bârsana
  • Mănăstirea Peri-Săpânţa
  • Mănăstirea de la Moisei
  • Mănăstirea Sfânta Ana din Rohia: sit internet

Biserici de lemn din Maramureş

O diplomă din 1347 permite oraşului „să se întindă după obiceiul vechi, anume de la Mina Săsar, de jur împrejur, trei mile (aproximativ 5 km) peste toate pământurile şi pădurile regeşti”. Oraşul e fortificat cu ziduri de piatră şi bastioane (în jurul anului 1470, graţie ajutorului dat de regele Matia Corvinul), iar în interior se construiesc edificii trainice şi castele. Zidurile delimitau o zonă aproximativ circulară, neregulată, împărţită iniţial în cinci sectoare, care gravitau în jurul Pieţii Centrale (Circulus fori). După o statistică oficială, oraşul Baia Mare avea (în 1842) 4.250 de locuitori.

În Baia Mare municipalitatea a declanşat un amplu proiect de reabilitare a Centrului Vechi (Piaţa Libertăţii) în 1993, printr-un concurs de idei în urma căruia s-a selectat echipa care a întocmit planul urbanistic zonal pentru refacerea nucleului original al oraşului care şi-a trăit gloria timp de o jumătate de mileniu (1450-1950). Execuţia lucrărilor a început în februarie 2003 (valoarea proiectului a fost de 4,3 milioane de euro) şi s-a finalizat la sfârşitul anului 2004.

Zona cuprinde un complex arhitectural de patrimoniu declarat monument istoric şi peste 20 de construcţii medievale, realizate în stil gotic târziu. Parcelarea terenurilor din jurul pieţei prezintă analogii cu configuraţia oraşelor din Centrul Europei, din aceeaşi perioadă istorică (secolele al XIV-lea şi al XV-lea). Loturile au axa perpendiculară pe latura pieţei, cu case de locuit ocupând toată lăţimea parcelei spre stradă. Accesul se realizează printr-un gang ce traversează clădirea etajată şi ajunge în curtea interioară.

Actualmente Piaţa a devenit astfel un spaţiu expoziţional, dominat de terasele restaurantelor şi de o fântână arteziană - loc ideal pentru promenadă.

Centrul istoric din Baia Mare

Bisericile de lemn din Maramureş se disting între celelalte biserici de lemn din judeţul Maramureş şi dintre bisericile de lemn din Transilvania, însă aparţin aceleiaşi mari familii de biserici de lemn româneşti. Acestea se întâlnesc în vechiul Maramureş, o regiune cu o identitate încă puternic definită de limitele sale geografice naturale. În aceste limite este necesar să fie incluse şi un număr de biserici aflate de cealaltă parte a râului Tisa, din partea de nord, aflată astăzi în Ucraina.

Pe lista de patrimoniu mondial UNESCO

Următoarele opt biserici de lemn din judeţul Maramureş au fost introduse în patrimoniul mondial al UNESCO în decembrie 1999:

• Biserica de lemn din Budeşti Josani, Budeşti
• Biserica de lemn din Deseşti, Deseşti
• Biserica de lemn din Bârsana, Bârsana
• Biserica de lemn din Poienile Izei, Poienile Izei
• Biserica de lemn din Ieud Deal, Ieud
• Biserica de lemn din Şurdeşti, Şurdeşti
• Biserica de lemn din Plopiş, Plopiş
• Biserica de lemn din Rogoz, Rogoz

Mănăstirea Sfânta Ana

Printre valoroasele monumente bisericeşti şi de artă religioasă, care atrag admiraţia şi preţuirea vizitatorilor din ţară şi de peste hotare, un loc de frunte îl ocupă şi Mănăstirea „Sfânta Ana” - Rohia, din „Ţara Lapuşului”, judeţul Maramureş. Aşezată într-un cadru pitoresc, pe coama unui deal, în mijlocul unei păduri de fag şi de stejar, Mănăstirea Rohia constituie locul privilegiat al căutătorilor de linişte şi reconfortare sufletească, al iubitorilor de frumos artistic şi natural.

Astăzi prin reorganizarea Bisericii Ortodoxe Române, Mănăstirea „Sfânta Ana” - Rohia se afla sub oblăduirea canonică a Episcopiei Ortodoxe Române a Maramureşului şi Sătmarului. Ea este situată în „Ţara Lapuşului”, un prea frumos, pitoresc şi binecuvântat colţ de tară românească, la cca. 50 km de oraşul Baia Mare şi 43 km de oraşul Dej, în hotarul satului Rohia ce aparţine oraşului Târgu Lapuş, în mijlocul unui codru de fag şi stejar, pe coama unei coline ce poartă numele „Dealul Viei”, la o altitudine de aproximativ 500 m.

Site-ul Manastirea Sfanta Ana

Sursa Wikipedia